În marea Împărăție a Creierului, fiecare departament are rolul său bine stabilit. Am cunoscut deja directorul, adică Lobul Frontal, cel care planifică strategiile, organizează acțiunile și ia decizii importante. Dar pentru ca aceste planuri să prindă viață, pentru ca mișcările să fie precise și lumea să capete formă, este nevoie de un Artist. Lobul Parietal este acest artist invizibil, care transformă tot ce simți și percepi într-o capodoperă a realității personale. Fără el, lumea ar fi o ceață de sunete, atingeri și forme fără contur, iar mișcările noastre ar fi inexacte, ca niște pensule scăpate pe o pânză.
Atelierul Artistului – Acolo unde simțurile prind viață
Artistul lucrează în zona de mijloc-superioară a creierului, unde se află sediul simțurilor tactile și al percepției spațiale. De aici, primește toate semnalele de la piele, mușchi, articulații, ochi și urechi, iar cu ele pictează hărți ale lumii și ale corpului tău.
Când atingi o suprafață aspră, simți o briză pe obraz sau îți sprijini mâna pe masă, Artistul interpretează intensitatea, localizarea și calitatea acelei senzații. El știe să diferențieze atingerea unei coli de hârtie de cea a unei mingi, să îți spună unde ai fost lovit și cât de tare te doare. Acest proces poartă numele de integrare senzorială, artistul ia fiecare fragment de informație și îl transformă într-o experiență coerentă, clară și utilă.
Simțul Spațial – Pânza pe care ne mișcăm
Una dintre cele mai spectaculoase opere ale acestui artist este simțul spațial , adică abilitatea de a ști unde te afli în lume și cum să te miști în ea fără să te ciocnești de obstacole. Când te ridici de pe scaun, te întinzi după o carte sau te strecori printre colegi pe holurile liceului, Artistul calculează distanțele, poziția corpului și coordonează fiecare mișcare, astfel încât să fie precisă și echilibrată. El creează hărți interne, bazate pe toate simțurile, pentru a-ți spune exact cât spațiu ai la dispoziție.
În sport, dans sau orice mișcare complexă, artistul îți ajustează postura, echilibrul și coordonarea, astfel încât să reacționezi rapid și corect. La baschet, de exemplu, îți calculează distanța față de coș și îți reglează mâna pentru aruncare. Când dansezi, îți armonizează pașii cu muzica și spațiul scenei. Când îți pui căștile fără să te uiți, îți ghidează mâinile.
Propriocepția – Dansul conștienței corporale
Pe lângă lumea exterioară, Artistul pictează constant și un portret interior al corpului tău. Acest tablou se numește propriocepție, abilitatea de a ști poziția exactă a fiecărei părți a corpului fără să o privești.
Închide ochii și ridică mâna deasupra capului. Chiar dacă nu o vezi, știi exact unde se află. Poți să îți atingi nasul cu degetul cu ochii închiși, să stai într-un picior fără să cazi sau să alergi fără să privești constant picioarele. Toate acestea sunt posibile pentru că artistul pictează acest portret corporal în timp real, actualizându-l la fiecare pas.
Artistul ajută și la învățare
Pe lângă simțuri și mișcare, acest maestru invizibil contribuie la activități precum scrisul, desenul, geometria și calculul. În special emisfera stângă a lobului parietal ajută la orientarea stânga-dreapta, coordonarea gesturilor fine și manipularea obiectelor, esențiale în activitățile școlare și de zi cu zi. Când rezolvi un cub Rubik, îți organizezi biroul sau construiești o machetă, artistul parietal combină simțurile, percepțiile spațiale și coordonarea pentru ca totul să fie precis și clar.
Integrarea senzorială
Integrarea senzorială este procesul prin care Artistul, adică Lobul Parietal, primește, filtrează și combină informațiile venite de la simțurile noastre (atingere, presiune, temperatură, durere, mișcare) pentru a crea o imagine coerentă despre noi înșine și despre mediul înconjurător. În loc să percepem lumea ca o multitudine de stimuli fragmentați, creierul reușește, datorită acestei funcții, să creeze un tablou clar, necesar pentru orientare, siguranță și adaptare în orice situație. Integrarea senzorială este prezentă în fiecare moment, fie că mergi pe stradă și îți reglezi mersul în funcție de suprafață, fie că scrii la tastatură fără să privești degetele.
Această funcție joacă un rol esențial în dezvoltarea copiilor și adolescenților, deoarece le permite să își dezvolte echilibrul, coordonarea, atenția și abilitățile motorii fine și grosiere. Problemele de integrare senzorială pot duce la dificultăți în organizarea mișcărilor, la tendința de a evita anumite texturi sau sunete, la dezechilibre emoționale și la dificultăți de concentrare. De aceea, exercițiile de stimulare senzorială controlată (cum ar fi balansarea pe o minge, exercițiile de respirație conștientă, yoga sau mersul pe diferite suprafețe) pot susține dezvoltarea acestor circuite.
Din perspectiva psihoterapiei integrative, lucrul cu integrarea senzorială sprijină revenirea clientului în prezent și reconectarea cu corpul său. Prin exerciții de conștientizare corporală, clienții pot învăța să își observe propriile senzații, să identifice emoțiile și să își regleze răspunsurile la stimuli interni și externi. Astfel, integrarea senzorială devine o poartă spre autoreglare emoțională, reducerea anxietății și creșterea siguranței corporale.
În plus, integrarea senzorială realizată de lobul parietal contribuie la autonomia și independența în activitățile de zi cu zi. De la abilitatea de a-ți lega șireturile, a merge pe bicicletă, a dansa sau a înota până la a te adapta la schimbări de mediu, Artistul din lobul parietal are grijă ca fiecare acțiune să fie armonioasă și eficientă. Atunci când lucrăm conștient cu corpul nostru, învățăm să cultivăm relația cu acest artist interior, îmbunătățind calitatea vieții și aducând mai multă prezență și fluiditate în tot ceea ce facem.
Când artistul se oprește…
Dacă artistul lobului parietal ar înceta să lucreze, lumea ar deveni un loc confuz. Oamenii ar putea să nu își recunoască părți ale corpului, să ignore complet partea stângă a spațiului (neglijență spațială), să aibă probleme cu coordonarea mișcărilor sau perceperea dimensiunilor obiectelor. De aceea, sănătatea și buna funcționare a acestui artist sunt esențiale pentru a trăi cu bucurie, claritate și libertate de mișcare.
Concluzie: Fără Artistul Parietal, lumea nu ar fi clară
În Împărăția Creierului, Artistul Parietal pictează neîncetat experiența zilnică. El transformă atingerile în mesaje clare, mișcările în grație, spațiul în siguranță, iar corpul într-un instrument pe care îl putem folosi cu încredere.
Pentru adolescenți, artistul este cel care face sportul distractiv, dansul natural și care le permite să exploreze lumea cu energie și siguranță. Pentru adulți, el este sprijinul tăcut care îi ajută să se miște, să muncească, să se coordoneze și să își trăiască viața cu fluiditate.
Artistul din lobul parietal este cel care transformă lumea dintr-un simplu loc în care existăm într-o lume pe care o simțim, o înțelegem și în care putem dansa fără teamă.
👉 Citește și Imparatia Creierului – Stapanul Sistemului
👉 Citește și Lobul Frontal, CEO-ul Împărăției Creierului
Autor: Andreea Cristina Mureșanu, Psihoterapeut Integrativ, Psiholog Clinician, Consilier Dezvoltare Personală, Terapeut Neurofeedback, coautor în „Călători printre gânduri rătăcite. Poveștiri autentice de la psihologi” (2022, Librăria Universitară) și cofondator al clinicii Rewireyourself.
Sursă foto: Arhivă personală