Fiecare creştin din lumea asta cinsteşte cum se cuvine Crăciunul. În familie, cu daruri şi masă festivă, cu bucurie şi speranţa unei vieţi mai bune şi liniştite. Iar pe fiecare masă stau băuturi speciale pentru o asemenea ocazie.
Dacă la noi sarmalele şi caltaboşii, cozonacul şi plăcintele sunt stropite cu vin, şi la alţii vinul e personajul principal, numai că îmbrăcat şi accesorizat potrivit obiceiului şi resurselor locului. În Balcani, vinul de Crăciun se bea aşa cum e, iar în nordul Europei, Moş Crăciun preferă vinul fiert.
Puţină istorie
Totul a plecat de la vechii greci. Cum acolo strugurii şi vinul erau mai la îndemână decât apa de băut, ei au inventat vinul cu mirodenii. Sau poate s-au inspirat de la iudei, pentru care vinul dulce cu scorţişoară era la mare preţ. Vinul aromat este pomenit în Cântarea Cântărilor, precum și în scrierile elinilor care-l numesc Ypocrat, considerându-l leac închinat lui Hipocrate. Prima reţetă de vin fiert apare în De re Coquinaria, un tratat de gastronomie apărut în Imperiul roman în sec. al IX-lea: vin amestecat cu miere, piper, mastică, năgară, dafin, şofran şi sâmburi de curmale maceraţi în vin. De la romani, vinul fiert, energizant, a ajuns lesne în toată Europa. Iar de aici s-a răspândit pretutindeni.
Glogg, de împrietenit cu renii
În Finlanda și Suedia, vinul fiert a fost un pic adaptat, transformându-se în glogg, băutura care anunţă venirea iminentă a Crăciunului. Vinul este înlocuit cu suc de fructe, care se fierbe cu scorţişoară, cuişoare, coajă de portocală şi zahăr. Când e gata să dea în undă (nu se lasă să clocotească!), se amestecă cu vodcă, brandy sau coniac şi se toarnă în paharele unde aşteaptă cuminţi stafide şi migdale.
Eggnog, în Lumea Nouă
Americanii şi canadienii nu concep Crăciunul fără eggnog, celebrul lichior de ouă. Aceste băuturi erau iniţial un lux în Marea Britanie (înainte de a coloniza America de Nord, numai nobilimea îşi permitea să „strice“ laptele). În colonii însă, oamenii de rând s-au decis să arate că măcar o dată-n an pot fi… regi. Şi-l întâmpină pe Moş cu lichiorul acesta, un amestec de lapte sau smântână, zahăr, ouă bătute şi brandy (ori rom sau whisky), aromatizate cu scorţişoară ori nucşoară.
Wassail, pentru englezii care se respectă
Apărut pe la 1400, era făcut din cidru fierbinte cu scorţişoară, un pic de zahăr, coajă de portocală. Conservatori cum sunt, englezii îl beau şi acum la fel ca acum şase secole. Ciocnesc şi îşi urează, în engleza veche, wassail, „să fii sănătos!“
Canelazo, în Anzi
Ecuadorienii, peruanii, columbienii beau de Crăciun canelazo. O băutură fierbinte din apă fiartă cu scorţişoară (canela), pe care o amestecă apoi cu alcool preparat în casă (aguardiente, un rachiu din trestie-de-zahăr) sau cumpărat (aici e după gust), îndulcită cu zahăr ori cu zahăr candel. Nu se ştie originea acestei băuturi. Cert este că, de Crăciun, de când se ştiu creştinaţi, oamenii din Anzi ciocnesc un canelazo.
Cola de mono, în Chile
„Coadă de maimuţă“ s-ar traduce numele acestei băuturi tradiţionale de Crăciun din Chile. Nu se ştie exact de ce anume, dar povestea cel mai des spusă în legătură cu denumirea ei spune că ar fi fost inventată de unul dintre preşedinţii ţării, Pedro Montt, care a rămas fără băutură în timpul unei recepţii. I s-a spus atunci Colt (marca revolverului său) de Montt, care cu timpul şi odată cu creşterea popularităţii acestei băuturi, s-a transformat pe negândite în Cola de mono. Băutura? Un amestec de cafea, lapte, rachiu de trestie-de-zahăr şi zahăr. Se pare că lui Moş Crăciun chiar îi place!
Alte ţări, alte băuturi
Punci de fructe, în Guatemala
Este rom în care se adaugă cam toate fructele ce se găsesc prin casă: prune, caise, mere, ananas, papaia, dar şi fructe uscate, ienibahar, scorţişoară, cuişoare, coajă de portocală.
Lapte de mac, în Lituania
Este o băutură din miere diluată cu apă în care se adaugă seminţe de mac zdrobite. Recomandarea gazdelor e „cu măsură“, pentru că macul, se ştie, e opiaceu.
Punci de măcriş, în Jamaica
Aici, Crăciunul vine în toiul verii, aşa că jamaicanii lasă deoparte romul de toată ziua şi întâmpină sărbătoarea cu… un rom ameliorat: cu frunze de măcriş, fructe de pădure, ghimbir proaspăt şi zeamă de lămâie. Îl lasă la macerat câteva zile, apoi îl beau fericiţi. Se putea altfel?!
Autor: Irina Tudor Dumitrescu
Delectează-te și cu următoarele articole:
- Scorțișoara, anasonul și cuișoarele, cei trei magi din bucătărie
- Uleiuri esențiale cu parfum de Crăciun
Sursa foto: pixabay.com