fbpx
Acasa Horoscop Luna februarie și secretele ei

Luna februarie și secretele ei

0 comentariu 216 vizualizari 9 minute timp estimat

Luna februarie este a doua lună a anului în Calendarul Gregorian. Ziua are, în medie, 11 ore și noaptea are 13 ore, dar ziua continuă să crească, în timp ce durata nopților scade. 

👉 Horoscopul săptămânii 29 ianuarie – 4 februarie 2024

Denumirea lunii februarie derivă din latinescul „februarius” — de la „februa” — luna în care avea loc Festivalul de purificare. Purificarea era menită caselor și câmpiilor, astfel lucrurile vechi din case erau aruncate și pământul era pregătit pentru însămânțările de primăvară. Februarie a fost adăugată în calendarul roman în secolul al VII-lea î.Hr., împreună cu luna ianuarie. Această lună era închinată zeului împărăției subpământene Februs.

  • La începutul lunii Soarele răsare la 07 h 34 m și apune la 17 h 25 m, iar la sfârșitul lunii răsare la 06 h 55 m și apune la 18 h 02 m.
  • Astrologic, luna februarie debutează în semnul de aer al Vărsătorului, iar în data de 19 februarie, trece în semnul de apă al Peștilor.
  • Astronomic, luna februarie începe cu Soarele în constelația Capricornului și se sfârșește cu soarele în constelația Vărsătorului.
  • Este cea mai scurtă lună a anului, cu doar 28 de zile. La fiecare patru ani se adaugă o nouă zi.
  • Este luna în care începe Anul Nou Chinezesc – aceștia urmând tradițional calendarul lunar.  

Anul bisect și luna februarie

Un an bisect este un an care are 366 de zile în loc de 365, având o zi în plus. Scopul adăugării acestei zile suplimentare în calendar este de a corecta discrepanța dintre anul calendaristic și anul astronomic.

Anul astronomic, sau anul tropical, este timpul necesar pentru ca Pământul să efectueze o rotație completă în jurul Soarelui și să ajungă înapoi la aceeași poziție în raport cu stelele fixe. Acesta durează aproximativ 365,2422 de zile. Pentru a face față acestei discrepanțe, calendarul gregorian, pe care îl folosim în prezent, introduce un an bisect o dată la patru ani.

Februarie are 29 de zile într-un an bisect pentru a adăuga acea zi în plus necesară pentru a corecta anul calendaristic. În mod normal, februarie are 28 de zile, dar într-un an bisect este adăugată o zi suplimentară, astfel încât să avem 29 de zile în total. Această zi adăugată face ca anul respectiv să aibă 366 de zile în loc de 365, pentru a compensa diferența dintre anul calendaristic și anul astronomic. Acest ciclu de adăugare a unei zile la fiecare patru ani contribuie la menținerea calendarului sincronizat cu anotimpurile și evenimentele astronomice.

Istoria anului bisect

Conceptul de an bisect are o istorie îndelungată și a fost implementat în diverse culturi și calendare încă din antichitate pentru a corecta diferențele care deveneau sesizabile între anul calendaristic și anul astronomic. Problema a fost rezolvată independent unii de alții de  babilonieni şi mayaşi. Aceștia au fost primii care au înțeles ideea de an terestrul și ciclicitatea acestuia și i-au calculat durata. Puțin mai târziu și egiptenii au realizat calculul exact, ei fiind cei care au implementat ideea anului bisesct. 

Egiptenii foloseau un calendar lunar, fiecare lună a anului având 29 de zile, astfel că au realizat o corecție care să pună în acord timpul real cu cel astronomic, introducând la fiecare 4 ani 5-6 zile în plus. Se întâmpla, în timpul dinastiei greceşti a Ptolemeilor (305-30 a.Hr.). Ultimul lider al Ptolemeilor, Cleopatra, a fost cea care i-a determinat pe romani să adopte aceeași structură a anului calendaristic. În anul 46 a.Hr., Caesar a introdus mai întâi un an de 445 de zile, supranumit anul confuziei, pentru a corecta dintr-o dată deficitele acumulate şi a pregăti calendarul reformat, cu 365 de zile.

Totuși, sistemul modern de an bisect pe care îl utilizăm astăzi este bazat pe calendarul gregorian, introdus de Papa Grigore al XIII-lea în octombrie 1582. Acest calendar a fost adoptat pentru a reforma calendarul iulian și a corecta eroarea acumulată la determinarea datei Paștelui, calculată în funcție de ciclul lunar și echinocțiul. 

În calendarul gregorian, un an bisect este declarat atunci când anul este divizibil la 4, cu excepția celor este divizibil cu 100, Anii divizibili la 400 sunt considerați bisecți. Prin aplicarea acestor reguli, se asigură că anul calendaristic rămâne aliniat cât mai aproape de anul astronomic. 

Primul an bisect în calendarul gregorian a fost anul 1600.

luna februarie

Luna februarie în tradiția populară

În tradiția noastră populară, luna februarie se numește Faur. Denumirea este legată de meșterii fauri, lucrători ai fierului, care pregătesc uneltele de muncă, ascut sau confecționează fiarele sau cuțitele de plug pentru începerea muncii câmpului. Pentru că are numai 28 de zile sau 29 în anii bisecți, Faur este considerat fratele cel mic al lunilor anului.

Potrivit interpretării populare, timpul reflectă capriciile copilului Faur: când râde și zâmbește, e frumos, când plânge bate viscolul, când e supărat dă ger de crapă pietrele. Conform datinei, în februarie se încheie șezătorile și, împreună cu acestea, distracțiile tinerilor din serile și nopțile lungi de iarnă. Luna februarie este marcată de două sărbători populare mai importante: Ziua Ursului și Dragobetele.

Ziua Ursului este o sărbătoare cu dată fixă (2 februarie), care deschide Anul Nou viticol și pomicol. Ziua Ursului ocupă, în calendarul popular, ziua de mijloc a Filipilor de Iarnă (Muntenia, Oltenia) sau a Martinilor de Iarnă (Banat).

Ursului, dovadă a caracterului divin, nu i se spune în această zi pe nume — urs, iar prin locurile lui obișnuite de trecere i se lasă, de obicei, o pulpă de vițel. Dacă, totuși, trebuia să i se pronunțe numele, i se zicea, cu respect, ăl Bătrân, moș Martin, Moș.

Conform tradiției, ursul ar ieși în ziua lui din bârlog să-și privească umbra pe zăpadă. Dacă este frig, ceață și nu-și vede umbra, își dărâmă bârlogul, trage un joc, merge la râu și bea o gură de apă și își vede de treburi prin pădure. Dacă timpul este frumos, e Soare și își vede umbra pe zăpadă, intră din nou în bârlog, pentru că iarna va mai dura 40 de zile.

În calendarul creștin ortodox, la această dată se prăznuiește Întâmpinarea Mântuitorului Iisus Hristos.

Pentru români, sărbătoarea „Dragobetelui” (24 februarie), o sărbătoare tradițională și veche românească, este înlocuită în ultimul timp cu sărbătoarea occidentală „’Sf. Valentin”, care are și ea în spatele legende.

În luna februarie timpul este considerat favorabil pentru semănatul plantelor care cresc și rodesc în pământ (ceapa, usturoiul, ridichea și alte zarzavaturi), dar și pentru unele plante care fructifică la suprafață (cânepa, inul, grâul de toamnă), pentru vopsirea lânii cu vopsele vegetale, tăierea din pădure a lemnelor de construcție etc.

Sursa foto: 123rf.com

Lasa-ne un comentariu

* Prin utilizarea acestui formular sunteți de acord cu stocarea și utilizarea datelor dumneavoastră de către acest site web.

Articole similare

Acest site web folosește cookie-uri pentru a vă îmbunătăți experiența. Vom presupune că sunteți de acord cu acest lucru, dar puteți renunța dacă doriți. Accepta Mai multe

Politica de cookies